Thursday, February 21, 2008

Kosovo si penetrarea terorismului islamic in Europa (I)

ZIUA

Nr. 4154
sambata,
9 februarie 2008
Dosare ultrasecrete



Kosovo a fost asemanat cu un Afganistan al Europei, iar sarbii s-au referit la Kosovo ca la un Ierusalim vesnic disputat. O particularitate a provinciei Kosovo este prezenta, in dubla instanta, atat a conflictului etnic cat si al celui religios. Ceea ce face pozitia sa poate chiar mai delicata decat a Ierusalimului, unde disputa dintre evrei si arabii musulmani se desfasoara doar pe palierul religios deoarece evreii si arabii sunt in fond aceeasi semintie. In 1991, in timpul ultimelor zile de viata ale republicilor iugoslave, studii sociologice indicau ca exista aproximativ 3 milioane de catolici practicanti, 1,5 musulmani si 1,2 milioane de sarbi ortodocsi. Pe de alta parte, oficiali religiosi din tara sustin ca erau 7,3 milioane catolici, 3,8 milioane musulmani si 10 milioane ortodocsi. Recensamantul din 1981 insuma populatia Iugoslaviei la 22,4 milioane, sarbii fiind grupul cel mai numeros - 8,1 milioane. (Sabriona Petra Ramet, Balkan Babel, The Desintegration of Yugoslavia from the Death of Tito to War, ed. 2, Boulder, Colo., Westview Press, 1996, pp.1-2)


Kosovo este revendicat cu temei istoric si cultural deopotriva de sarbi si albanezi. Albanezii se considera urmasi ai ilirilor, stravechi locuitori ai regiunii, sarbii revendica Kosovo ca leagan sacru al poporului sarb, centru al spiritualitatii crestin ortodoxe din intreaga regiune, in care se afla un tezaur de peste 1000 de biserici si manastiri. Intreaga cultura politica a Serbiei prezinta Kosovo drept cheia de bolta a istoriei si a destinului natiunii si poporului sarb.Falia dintre musulmani si crestini este mai profunda ca niciodata, acum, in Kosovo, si se manifesta chiar mai puternic decat in Bosnia. Intoleranta musulmana elimina fara deosebire pe toti cei ce nu sunt albanezi curati, ba chiar si familiile de albanezi care "au tradat", intinand "sangele pur" iliro-turcoman-albanez prin casatorii mixte.UCK - terorismul islamic imbracat in haine etniceUKC - miscarea separatist-terorista a extremistilor albanezi din Kosovo si Metohia si-a creat imaginea publica de grupare care militeaza pentru "drepturile omului", prin intermediul unor firme specializate.

In acest scop au fost folosite serviciile unor agentii de relatii publice, cum ar fi Hill&Knowlton, Rudger Finn (recent reinregistrata sub numele de Global Affairs), si alte firme de lobby active in Congresul American. O parte din sumele obtinute din traficul de droguri si din alte activitati ilegale ale UCK au revenit acestor redutabili profesionisti ai dezinformarii.Cu toata imaginea de "victime" inocente care lupta legitim pentru apararea drepturilor populatiei albaneze, UCK-ul nu s-a sfiit sa intrebuinteze cu predilectie metodele violentei si terorii - asasinate, diversiuni, sabotaje -, dar si politice, respectiv referendum pentru secesiune, stabilirea unui guvern ilegal, a unei autoritati "paralele" si a unui sistem de educatie diferit de cel de stat.Conform legilor internationale, daca un grup politic intrebuinteaza ca mijloace de lupta terorismul si alte instrumente ce contravin legislatiei internationale, o asemenea actiune trebuie calificata drept terorista, iar cei care o comit sunt de regula condamnati, indiferent de orientarea lor ideologica."Fara nici un dubiu, UCK este un grup terorist"UCK-ul a devenit exceptia de la aceasta regula, manifestarile lor fiind incurajate pe fata de reprezentatii USA si ai Germaniei.

Insistenta ministrului de Externe german Klaus Kinkel (fost sef al serviciilor secrete germane BND) de a fi stabilit un "statut special" pentru Kosovo si intalnirea "accidentala" a trimisilor americani au administratiei Clinton. Richard Holbrooke si Robert Gelbard cu teroristii UCK in timpul vizitei lor din Kosovo din 23 iunie 1998 sunt doar cateva exemple.Cu doar cateva luni inainte, acelasi Gelbart tuna si fulgera impotriva UCK: "Violenta la care am fost martor este extrem de periculoasa!" El a criticat "violenta promovata de catre politia sarba", dar a condamnat si actiunile unui grup etnic albanez in ilegalitate: "Condamnam ferm actiunile teroriste din Kosovo"."Fara nici un dubiu, UCK este un grup terorist", spunea atunci Gelbard (AFP, 2/23/98)Pana la vizita reprezentantilor americani din 1998, evolutia actiunilor UCK a inregistrat o spirala ascendenta. In perioada ianuarie 1991 - 9 iulie 1998, au avut loc 797 atacuri teroriste in Kosovo. Cazurile inregistrate in primul semestru al lui 1998 erau de zece ori mai multe decat cele de pe parcursul intregului an 1997 si de patru ori mai multe decat cele din perioada 1991-1997.

Intre 1 ianuarie si 9 iulie 1998, au avut loc 663 atacuri teroriste. Dintre acestea, 37,3% au avut ca tinta militieni si sectii de militie. In plus, 401 atacuri au fost indreptate in mod direct impotriva cetatenilor si proprietatilor private, provocand moartea a 48 de persoane: 28 de albanezi, 18 sarbi si doi tigani.Rapirile erau folosite pentru obtinerea de concesii politice, intimidari, rafuieli sau eliberarea unor teroristi albanezi capturati. Au fost rapite 72 de persoane: 48 de sarbi si muntenegreni, 18 albanezi, 4 tigani, un musulman si un cetatean al Macedoniei. Dintre acestia, 13 au fost ucisi.De 256 de ori au fost folosite pistoale automate, lansatoare portabile de rachete (bazooka) de 63 de ori, pusti automate de 36 de ori, grenade de mana si alte explozive de 19 ori, pistoale de doua ori; in patru cazuri au fost distruse cladiri sau chiar cartiere.

In 29 de cazuri au fost distruse 29 de ferme, dupa ce, in prealabil, fusesera jefuite."Sageata verde"Sursele occidentale consemneaza o serie de date interesante cu privire la finantarea, organizarea si scopurile UCK in regiune. Teheranul a sprijinit UCK inca din 1997, obiectivul principal al Iranului in Kosovo fiind consolidarea comunitatii musulmane in scopul intaririi axei strategice, "sageata verde" Sarajevo-Tirana.Comandantul suprem al Garzilor Revolutionare, ayatollahul Ali Khamenei a actionat in mod clar pentru trimiterea, pe apa, a unor transporturi de armament in Kosovo, via Albania: grenade de mana, mitraliere, pusti automate, echipamente de vizibilitate pe timpul noptii si aparatura de comunicatii.

Departamentul american al Apararii a recunoscut in data de 20 august 1998 ca organizatia Al Queda a lui Osama Bin Laden sprijina luptatorii musulmani din Bosnia si Kosovo. Criza din Albania a facut loc Iranului, Garzile Revolutionare Iraniene incepand sa antreneze membri UCK. Nucleul UCK era alcatuit initial din albanezi care plecasera in exil in anii '70 si si-au stabilit cartierul general si centrul financiar in Elvetia, unde au fost adunate fonduri din toata lumea. Grupuri selectate de albanezi au fost trimise in Iran sa studieze metodele Islamului militant.Cea mai mare baza de antrenament a UCK a fost Bosnia, au relevat surse din cadrul serviciilor de informatii occidentale.

Instructorii si luptatorii din UCK includeau multi dintre iranienii care luptasera in Bosnia la inceputul anilor '90. Sursele citate estimeaza numarul lor la 7000, multi dintre ei fiind casatoriti cu femei bosniace. Dar printre ei se aflau si afgani, algerieni, ceceni si egipteni.Mujahedinii au format grupuri pe cat de discrete, pe atat de influente in Bosnia. De asemenea, grupuri provenind din Arabia Saudita, Yemen si Cecenia erau implicate in operatiunile gherilei albaneze.In Albania, partidul lui Sali Berisha - Partidul Democrat "a profitat in mod direct de pe urma traficului de droguri din motive politico-economice, mai precis prin finantarea partidelor politice secesioniste sau a altor grupari din Macedonia si Kosovo. Orasele cazemata ale cartelurilor albaneze au fost baze de colectare de fonduri pentru sprijinirea cauzei albaneze in Kosovo.

Islamistii albanezi din provinciile Macedonia si Kosovo au construit o retea vasta de trafic de heroina, ce se intinde de la campurile de opiu din Pakistan pana la piata neagra a traficantilor de arme din Elvetia, care transporta anual droguri in valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari in centrul Europei. De la momentul aparitiei gherilelor UCK pana in 1999, aceasta organizatie a primit 900 milioane de marci germane, din care mai mult de jumatate provenea din traficul de droguri.Un raport elaborat de Agentia Federala Criminala din Germania conchidea, in 1999: ěEtnicii albanezi sunt in prezent cel mai important grup care distribuie heroina in tarile occidentale".Terorismul albanez si JihadulStrategia UCK a fost de a escalada violentele, astfel incat o interventie din exterior sa devina o optiune clara. Au fost ajutati de un lobby in care Rubin si Albright au avut un rol cheie. Exista surse sarbesti care atribuie implicarea Departamentului de Stat american intr-o relatie triunghiulara in care rolul cheie "cherchez la femme" l-ar fi avut corespondenta CNN de origine iraniana Christiane Amanpour. Jack Rubin, casatorit cu Amanmpour de la CNN, a fost protejatul preferat al lui Madeleine Albright, cea care a impus excluderea UCK din anuarul organizatiilor teroriste listate de agentiile de specialitate americane.

Pentru a dobandi acordul albanezilor fata de proiectul incadrarii in asa-zisul plan de pace american, Albright a facut eforturi serioase ca Washingtonul sa fie perceput drept un prieten al Kosovo. Ofiteri ai UCK au fost trimisi in SUA pentru antrenament pentru a deveni dintr-o grupare de gherila o forta de politie sau o entitate politica, cum s-a intamplat cu Congresul National African in Africa de Sud.Gruparea si-a extins operatiunile prin numeroase atacuri lansate in timpul anului 1996, dar a luat avant in 1997, odata cu haosul care s-a instaurat in Albania, ceea ce i-a oferit numeroase posibilitati de a introduce arme din zona din nordul acestei tari, scapate practic de sub controlul Guvernului de la Tirana.

Din acest moment, UCK a atacat nu numai forte de securitate sarbe, ci si civili sarbi de origine albaneza. Pana in noiembrie 1997, reprimarea albanezilor separatisti de catre politia sarba a urmarit doar intimidarea celor care doreau desprinderea de Serbia si Iugoslavia. La Belgrad chiar se credea ca albanezii reuniti sub sigla UCK nu constituiau o amenintare armata serioasa.In decembrie 1997 si ianuarie 1998, Belgradul a crescut numarul fortelor armate in provincie si mai mult sau mai putin direct, armata a devenit mai implicata in actiuni de mentinere a ordinii.Drenica si regiunile invecinate au intrat sub controlul militar, fiind instaurat un regim strict de supraveghere a traficului de bunuri si persoane. S-a estimat atunci ca intensificarea prezentei armatei si a militiei era o masura suficienta pentru a preveni conflicte majore. Numai dupa ce, in mai-iunie 1998, aceste forte au esuat in ofensiva lor, Belgradul a devenit constient de pericolul UCK.

Analistii considera ca in timpul celei de-a doua ofensive din timpul verii lui 1998, cand UCK a pierdut majoritatea teritoriilor ocupate, armata albaneza si-a intarit ierarhia si, pentru prima data, a alternat atacurile cu defensiva. Elementele noi introduse erau cresterea nivelului de obisnuire a soldatilor cu operatiunile militare, definirea mai multor specializari militare si crearea unor unitati militare mobile care sa introduca elementul de surpriza in lupta. Se aprecia ca la sfarsitul anului 1998, UCK avea deja aproximativ 30.000 de combatanti activi, din care 6000-10.000 faceau parte din unitatile mobile.Intr-un interval scurt, eficienta UCK a crescut spectaculos. In numai cateva luni, intre sfarsitul lui 1997 si inceputul lui 1998, activitatea teroristilor din Kosovo a provocat moartea a peste 70 de persoane, cetateni si membri ai militiei sarbe si Armatei Iugoslave.

Extras din cartea in curs de aparitie "Kosovo si razboiul sfarsitului Iugoslaviei", realizata sub egida Centrului de Studii Strategice IntelMedia
George RONCEA





Afisari: 1821
(un scor destul de bun, avand in vedere ca nu mai lucrez la Ziua din 1999, tocmai datorita razboiului pentru Kosovo, cand pozitia mea, in calitate de corespondent de razboi, a fost pusa in discutie de Sorin Rosca Stanescu, care dorea sa-i pupam in cur pe albanezi)

No comments: